Tot timpul avem impresia că ne lipsește câte ceva. Nu avem câți bani ne-am dori, nu avem nu știu ce mașină, capra vecinului este mai frumoasă, vaca mai lăptoasă și nevasta lui ajunge întotdeauna mai devreme acasă decât a ta…
De cele mai multe ori, ceea ce credem noi că ne trebuie nu ne este de niciun folos.
Și ne plângem încontinuu…
Ne plângem că suntem trădați, dar nu ne deranjează că nu avem consecvență….
Ne plângem că nu avem amintiri frumoase, dar nu ne deranjează că ne lipsește logica….
Ne plângem de ceea ce ne fac cei mai puternici decât noi, dar ne răzbunăm înzecit pe alții mai slabi ca noi….
Ne plângem iarna că trebuie să plătim facturi, iar vara că nu avem bani de concediu….
Ne plângem că nu avem copii, iar cănd îi avem considerăm că ne fac numai pocinoage….
Ne plângem că nu avem familie, iar când ne căsătorim ne fug ochii în toate părțile….
Dacă nu avem bani, avem griji, iar atunci când avem bani, ni se pare că toată lumea ne fură….
Dacă nu primim atenție ne consideram nedreptățiți, iar atunci când ni se dă, devenim paranoici și obsedați de imagine….
Dacă avem șefi, atunci îi considerăm niște tirani cu aere, iar când ajungem noi șefi, devenim nesătui și parveniți….
Ne plângem că nu avem una sau alta……
Dar ce facem atunci când ni se dă ceva?
Oh….aici este o întreagă epopee: dacă primim ceva, suntem nemulțumiți pentru că nu este ceea ce am fi vrut.
Dacă totuși, primim ceea ce ne-am dorit, suntem nemulțumiți pentru că este prea puțin.
Dacă totuși, am primit atât cât am cerut și, culmea, exact ceea ce am cerut, oh…ce să vezi? Suntem nemulțumiți pentru că nu am primit la timpul potrivit!
Dacă ceea ce am primit a venit la timpul potrivit, în cantitatea cerută și conform standardelor noastre, tot avem o nemulțumire: eh, uite că acum nu ne mai trebuie!
De ce sunt unii veșnic nefericiți, de parcă ar fi sclavii propriilor dorințe neîmplinite?….
Dacă am evalua ceea ce avem, cu siguranță am fi mult mai fericiți.
„Fă Rai din ce ai” a zis cineva. Ușor de zis…
Ia să vedem: avem o casă, o mașină, o familie, un loc de muncă, un animal de companie. Pot fi fericit cu ce am, deocamdată? În așa fel încât mâine dimineață să am motive să mă trezesc zâmbind și cu dorința de a mulțumi Celui de sus pentru atât cât am? Este ca și cum vii acasă de la serviciu, ești obosit și flămând, deschizi frigiderul și te gândești dacă poți încropi o cină doar cu ce ai în frigider….și de-o omletă și-o salată tot găsim noi….
Cam așa se întâmplă și în viață. Nu zice nimeni că ești nevoit să te plafonezi sau să te mulțumești toată viața doar cu ce ai acum….dar, de aici și până la veșnica nemulțumire a unora este un drum tare lung.
Evaluează puțin situația: poate casa în care stai nu este chiar atât de mică, poate nu este nevoie să o schimbi, cât să o extinzi un pic dacă vrei mai mult spațiu. Poate mașina pe care o ai are mai multă nevoie de întreținere ca să arate mai bine. Cel puțin până îți poți permite să o schimbi cu alta mai nouă.
Poate animalul de companie te-ar asculta mai mult dacă te-ai ocupa un pic mai mult de el….la fel ca și copiii tăi, de altfel. Poate că nici telefonul pe care ți l-ai cumpărat anul trecut nu este chiar așa de uzat…în definitiv, este doar un dispozitiv de care te folosești ca să comunici, nicidecum vreun instrument sofisticat de care ai nevoie ca să îți suni rudele de pe Marte….
Poate chiar „vechitura” cu care îți împarți necazurile, farfuria de mâncare, patul și plata facturilor nu este chiar așa de uzată pe cât ți se pare în comparație cu „aspiratoarele” de carduri și mașini de fițe pe care le vezi la televizor. Și poate ar arăta mult mai bine dacă ai ajuta-o mai mult, în loc să zaci seară de seară cu o telecomandă în prelungirea mâinii. Poate are sânii lăsați și un pic de burtică, dar aveți împreună niște copii minunați.
De ce vrem întotdeauna ceea ce au alții și nu ne mulțumim niciodată cu ce avem noi? Pentru că alții, la rândul lor sunt nemulțumiți de ceea ce au ei și își doresc ce avem noi…..
Și ne învârtim într-un cerc vicios, sau, mai bine zis în jurul cozii.
Unui om îi trebuie atât de putin ca să fie fericit !…. Cineva sincer alături, un trai decent, o minte deschisă, un suflet curat, puțin optimism și multă recunoștință pentru toate astea…… Simplu: fă-ți Rai din ce ai și vezi Raiul în toate lucrurile pe care le ai.
Veșnica nefericire…..bomboana de pe colivă a unui ego nesatisfăcut material și a unui spirit înlănțuit în propriile neputințe!