Suntem cascadorii propriei noastre vieți …
Ne aventurăm pe poteci necunoscute, în speranța că, la capătul drumului vom găsi un loc numit „acasă„. Locul unde să fim noi înșine și care să ne definească nu numai ca oameni, dar și ca personalitate, ființă, sentimente, visuri, emoții, dorințe și trăiri!
Drumul nostru în marea aventură a vieții nu e niciodată marcat. Trebuie să ne facem propriile noastre marcaje pe poteci, chiar dacă au mers și alții pe ele înaintea noastră…. Oricum ar fi, drumul altora pe aceeași potecă nu are cum să fie identic cu al nostru, poate ei au avut alte destinații, sau alte motive, ori alți însoțitori… Poate s-au oprit la mijlocul drumului, sau poate au renunțat chiar la ideea în sine, dar ce ne pasă? Fiecare om are propriile lui alegeri sau opțiuni în viață!
Câteodată sărim veseli peste obstacolele întâlnite în cale. Sunt momente în viața noastră în care facem chiar haz de necaz și acest lucru ne face drumul mai ușor de parcurs… Alteori, abia avem puterea să ocolim obstacolele întâlnite în cale …. Și nu puține sunt momentele în care obstacolele din calea noastră ne descurajează. Mai ales atunci când unii le ridică în mod intenționat pentru noi.
Câteodată greșim drumul….rătăcim calea și suntem dezorientați…. Doamne, bine că mai există și semeni de-ai noștri care ne arată drumul drept! Sau poate ne salvează chiar propria noastră inspirație de moment. Desigur, mai există și neprevăzutul care ne aduce în cale rău voitorii sau invidioșii care ne dezorientează și mai tare, dar acest lucru este inevitabil și relativ!
Sunt momente în care obstacolele ni se par imposibil de trecut….. Hm….”imposibil„….un cuvânt care nu trebuia inventat de nimeni….un cuvând care doare ca un bici pe spinarea unui sclav. Dezvoltă frustrări atunci când pierzi și îndoială atunci când îl alegem drept motiv pentru a nu pleca la drum. Așadar, îl ștergem din minte. Cel puțin, deocamdată… Chiar și așa fiind, adică aparent imposibil, merită încercat. De câte ori imposibilul nu a devenit peste noapte posibil?….
Ne cățărăm încercând să ajungem acolo, undeva sus și nu contează nici coatele zgâriate de duritatea stâncilor, nici oasele zdrobite de efort, nici mintea ostoită și nici oboseala care ne doboară. Ba da, de multe ori oboseala ne doboară, însă ar trebui să găsim întotdeauna rezerve de energie pentru a ne continua drumul abrupt. Este doar o chestiune de voință proprie, mobilizare și determinare. Uneori, chiar pasiune. Sau ambiție….
Câteodată însă, suntem prinși prin corzi unii de alții….iar în căderea noastră îi tragem și pe ei în jos, odată cu noi…. Dar asta este o adevărată poveste …..de multe ori, cu un sfârșit trist. Dar nu neapărat! Poate tocmai asta ne salvează: prezența unora dintre cei aflați în drumul expediției noastre cu peripeții! Ne opresc din cădere, pentru că rămânem agățați de ei. Unii devin „victime colaterale”, alții sunt salvatorii noștri, depinde de conjunctură….sau de conștiința fiecăruia.
Ascensiunea vieții nu e niciodată simplă. Și, cel mai greu este să realizăm că, oricât de mult ne vor ajuta alții trăgându-ne în sus după ei, tot noi suntem cei de care depinde totul. Și tragem de noi…. În fiecare zi mai batem un piolet în stânca dură a vieții, mai facem un pas, mai capătăm o vânătaie….plângem, ne ștergem lacrimile, ne oblojim rănile și mergem mai departe! În timp, rănile vor trece și, deși ne vom alege cu câteva cicatrici, totuși, la un moment dat vom conștientiza faptul că am rămas cu amintiri mirobolante din călătoria noastră, plus rezultatul propriului efort și a lucrului obținut prin forțe proprii, iar acesta este lucrul cel mai important!
Cine a zis că este simplu? Dar este expediția și aventura vieții noastre. De ce nu am trăi-o ca și cum ar fi cea mai importantă? În definitiv, exact așa și este. Oricât de mult ne-am dori ca altcineva să escaladeze tot muntele de greutați și obstacole, tentații și frustrări, totuși, nu vrem să se bucure nimeni altcineva de ceea ce ne așteaptă acolo sus, când vom ajunge în apogeul vieții noastre.
Dar știm sigur că, acolo sus când vom ajunge, priveliștea ne va tăia respirația !!!
