In cazul in care nu v-ati prins deja, sunt una dintre cele mai mari fane ale Craciunului. Poate e datorita faptului ca nu mi-a placut niciodata caldura excesiva oferita de vara, iepurasul mi s-a parut mereu asa, tras de coada si toamna e doar o asteptare pentru venirea iernii. Insa iarna, iarna cu zapada ei, cu frigul care te face sa scoti cele mai calduroase jersee din dulap, iarna a trezit mereu caldura in sufletul meu.
Si iarna e anotimpul care gazduieste Craciunul. Deci hai sa fim seriosi, indiferent de varsta, cu totii continuam sa asteptam venirea Mosului, intr-un fel sau altul. Cum era acea zicala cu etapele vietii: mai intai crezi in Mos Craciun, apoi te prinzi ca nu exista si apoi devii Mos Craciun. Si fiecare din aceste etape vine cu farmecul aferent.
Insa ce consider ca mai este magic in legatura cu aceste sarbatori sunt legendele numeroase care circula despre… absolut orice obicei. Te-ai intrebat vreodata de ce impodobim bradul sau de ce punem o stea in varful bradului sau de ce vascul e renumit, de ce atarnam sosetele pentru cadouri samd?
Ei bine, fiecare dintre ele are o explicatie aparte. Si cum nu avem timp sa trecem intr-un singur articol prin toate legendele, ma gandeam sa incep cu preferatele mele, in mod subiectiv, si apoi continuam in episodul urmator cu celelalte. Ce ziceti? Facem o incursiune in lumea legendelor de iarna?
1. De ce bradul?
Poate te-ai intrebat care e faza cu bradul si de ce suntem asa obsedati sa taiem o gramada de brazi cu fiecare Craciun. Nu esti singurul. Aparent bradul a fost folosit pentru sarbatorile de iarna inca de dinainte de inceperea timpului. Atat paganii cat si crestinii si chiar si romanii au folosit acest pom, poate insa cu alte scopuri.
Paganii foloseau crengi de brad ca si decoratii cand asteptau solstitiul. Romanii decorau bisericile si templele lor cu brazi pentru festivalul Saturnalia. Iar crestinii considerau ca bradul reprezinta eterna lor legatura cu Dumnezeu.
Insa legenada bradului, ca multe alte legend de Craciun, provine din Germania. Se zice ca a fost o data ca niciodata un taietor de lemne, intr-un sat, care ducea o existenta destul de umila. Traiau de la o zi la alta intr-o casuta mica si saracacioasa. Numele fetitei era Maria si a baietelului Valentin.
Intr-o zi insa soarta lor ia o intorsatura drastica cand un copilas flamand si inghetat le bate in geam. “Sunt doar un copil sarac, nu am ce manca si frigul imi ingheata picioarele fara de pantofi”. Fiind oameni buni la suflet, Valentin si Maria nu au stat prea mult pe ganduri si l-au poftit pe copilasul flamand in casa lor.
Copii se gandeau cat de fericit trebuie sa fie micul strain sa fi dat peste o casa incalzita, peste putina mancare care sa-I aline foamea si peste un pat unde sa poata sa se intinda nitel. Pe cand parintii au ajuns acasa, copiii stateau in jurul focului explicand de ce patutul lor este ocupat.
Pe cand sa adorma insa toata familia, un sunet necunoscut de auzi de afara. Valentin si Maria au mers la geam sa vada ce se intampla, iar in fata casutei lor statea un sir de copilasi imbracati in argint, cu harpe de aur in mana, cantand un cantecel ca din rai. Iar in fata tuturor statea in baietel imbracat in auriu care le sopti incet “Eu sunt copilul Craciunului care strabate lumea pentru a oferi pace si iubire copilasilor buni la suflet.”
“Voi m-ati primit in casa voastra cand abia aveati destula mancare si spatiu pentru voi insiva. Ati avut grija de mine si aveti un suflet curat. Din acest motiv va ofer binecuvantarea mea pentru totdeauna.”
Langa casa crestea un brad inalt din care copilil de aur a rupt o crenguta zicand “aceasta crenguta va deveni la randul sau un pom si va va oferi daruri in fiecare an ce va veni”.
Nimeni nu a inteles cele intamplate pana in momentul in care crenguta intr-adevar a devenit un pom, un brad in adevaratul sens al cuvantului pe care, de fiecare Craciun cresteau mere de aur si nuci de argint. Astfel, putem vedea cum legenda merge mana in mana cu cele ce ne invata Biblia, spunand ca de fiecare data cand ajutam un copil nevoias de Craciun, e asa de parca l-am ajuta pe Iisus insusi.
Astfel dragilor, tot ce va doresc de acest Craciun, pe langa bucuria de a fi alaturi de cei dragi este sa fiti buni la suflet. Sa nu uitati sa daruiti si sa impartasiti bucuria voastra celor din jur care au nevoie de ea. Fiindca toti avem nevoie de cate un impuls de fericire, si ce ocazie mai buna decat Craciunul?
