In primul si in primul rand, am intrat in contact direct cu jazz-ul dupa o perioada buna de negare. Ce se intampla cand autorul tau preferat scrie intr-una despre cum personajele fictive asculta jazz si mentioneaza fel de fel de nume care nu iti spun nimic?
Pe langa faptul ca am tot dat ochii peste cap, am devenit, in cele din urma curioasa. Sincer, cat de proaste gusturi muzicale poate avea un scriitor care isi asterne intr-un fel atat de magic cuvintele pe hartie?
In al doilea rand, daca ai deschis recent televizorul sau ai dat drumul la radio si nu ai fost satisfacut de cele auzite, cel mai probabil esti si tu un suflet batran care nu se multumeste cu ceea ce imi place mie sa numesc “muzica momentana”. Si cand avea muzica o culoare mai frumoasa decat prin anii 40-50?
Si nu e doar atat. Imagineaza-ti ca a fost un moment cand jazz-ul era “muzica de moment”, jaz-zul curgea pe toate strazile orasului si in orice local ai fi intrat sansele sa dai de o trupa live care sa te incante cu talentul lor erau mari. Iar aceasta era ar putea risca sa se stinga daca nu am fi noi, oamenii care inca isi dau interesul pentru acest gen de muzica, in momente cand nu auzi jazz doar daca vrei expre si iti pui tu.
Ce mai e frumos legat de jazz este ca te poate duce in locuri in care nici nu stiai ca ai putea ajunge. Te poate relaxa, daca asta e ceea ce iti lipseste, te poate intari si te poate ghida spre raspunsurile pe care le cauti.
Si aparent nu sunt singura care crede ca jazz-ul este un miracol oferit de artisti. S-a dovedit stiintific ca ascultatul de jazz poate avea efecte asupra creierului uman.
De exemplu, jazz-ul te poate scapa de stres. Daca e sa ne gandim putin la acest cliseu, care este prima imagine care iti vine in minte cand mentionez cuvantul “jazz”? in cazul meu este cel mai probabil un grup de oameni, cu un saxofon si ochelari de soare stand undeva la colt de strada si cantand. Pretty cool, nu? Insa aparent acest lucru are si o explicatie in spate.
Tentele de muzica mai rapida au efectul sa te puna la treaba, cum ar veni, deci daca ai o zi nu tocmai productive la lucru, muzica de fundal te poate ajuta sa iti indeplinesti sarcinile. Insa in acelasi fel si muzica mai inceata are efectele sale, te poate relaxa, iti poate detasa gandurile.
Iti stimuleaza creierul. Ironic, dupa ce tocmai am zis ca te calmeaza, insa are sens, trust me. Dupa un alt studiu, s-a dovedit ca muzica are un efect asupra creierului cantaretului. Adica, in cazul celor ce canta jazz, se activeaza aceleasi functii ca in momentul in care invatam o limba straina. Este ca un fel de sala pentru neuronii nostri.
Iti stimuleaza creativitatea. Muzica de fundal pe care o asculti in timp ce incerci sa lucrezi sau sa inveti, e esentiala. Si nu doar atat. Si volumul la care alegi sa asculti muzica are insemnatatea ei.
Cel mai optim volum este cel mediu, care iti creste putin dificultatea de procesare si astfel iti da frau mai liber creativitatii. Pe scurt, idea e ca astfel ii dai mai mult de lucru creierului tau sa se poata focusa la ce vrei tu, insa nu atat de mult de lucru incat sa nu reuseasca.
Deci muzica jazz nu e doar despre si pentru oamenii incantati de saxofon si un vibe al anilor de mult trecuti. Noi suntem cei ce dicteaza trend-urile, prin ce ascultam si prin ce playlist ne alegem.
Spune-ne tu de ce esti indragostit de muzica jazz si care sunt artistii tai preferati care ti-au fost alaturi de-a lungul timpului!
